Se întâlnesc numeroase cazuri în practica de drept contravențional în care, pentru diferite fapte contravenționale, se încheie procese-verbale de constatare și sancționare a contravenției pe numele unei Persoane fizice autorizate (PFA), în locul încheierii acestora pe numele persoanei fizice titulare a PFA. Exemplele sunt dintre cele mai diverse: sancționarea proprietarului PFA al autoturismului pentru parcare neregulamentară, sancționarea proprietarului PFA al unui imobil pentru contravenții la regimul construcțiilor, ș.a.m.d.
În prezentul articol, vom analiza dacă o astfel de practică este în conformitate cu dispozițiile legale și vom clarifica sancțiunea incidentă asupra procesului-verbal de contravenție astfel încheiat.
Pentru claritate, vom avea în vedere un exemplu practic fictiv: Dl. X, persoană fizică, înființează o PFA în vederea desfășurării activității de producție de obiecte de artizanat, iar în acest sens achiziționează pe numele PFA un spațiu comercial în vederea amenajării unui magazin pentru vânzarea produselor confecționate.
Cu ocazia unui control din partea autorităților, se constată că dl. X a executat lucrări de construcții în interiorul spațiului fără autorizație de construire, deși obținerea acesteia era obligatorie conform legii. În consecință, se încheie un PV de contravenție prin care X PFA (proprietarul spațiului) este sancționată contravențional cu suma de 5.000 lei.
În primul rând, arătăm că există norme legale care reglementează în mod expres natura juridică a PFA și a întreprinderilor individuale sau familiale (I.I. și I.F.), aceasta fiind profund diferită de cea a unei societăți propriu-zise (S.R.L., S.A. etc.).
Potrivit art. 2 lit. i din O.U.G. nr. 44/2008, întreprinderea individuală este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă ; iar potrivit art. 4 din OUG nr.44/2008 persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. 1 pot desfășura activitățile economice individual și independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Dispozițiile art. 7 alin. 1 din același act normativ fac trimitere la dispozițiile art.4 alin. 1. lit. a) și b) și prevăd că persoanele fizice care desfășoară activitățile economice individual și independent, ca persoane fizice autorizate, precum si persoanele fizice care desfășoară activitățile economice individual și independent ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoane fizice autorizate, denumite în continuare PFA, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale.
Prin urmare, desfășurarea oricăror forme de activitate economică de către persoana fizică este condiționată de înregistrarea în Registrul comerțului și de autorizarea funcționării, fără ca prin această înregistrare persoana fizică autorizată să devină societatea comercială sau o altfel de persoană juridică pentru care, prin înregistrare sau înmatriculare, se dobândește personalitate juridică.
În concret, PFA nu are personalitate juridică și nu poate fi subiect de drepturi și obligații civile. PFA este doar o formă în care persoana fizică își desfășoară activitatea economică, aceasta existând doar din rațiuni fiscale, nu din rațiuni juridice. Din punct de vedere juridic, proprietarul spațiului comercial din exemplul amintit nu este PFA, ci persoana fizică titulară a acesteia, iar procesul-verbal de contravenție ar fi trebuit încheiat pe numele său.
În al doilea rând, este de menționat că problema a fost tranșată în mod incidental și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia ÎCCJ (RIL) nr. 1/13 ianuarie 2016, unde s-a făcut trimitere la definițiile noțiunilor de „întreprindere economică”și „întreprinzător” – art. 2 lit. f și e din OUG nr. 44/2008, reținându-se că întreprinderea individuală este o formă de activitate economică, lipsită de personalitate juridică, legiuitorul excluzând, așadar, o posibilă includere a acestui tip de activitate în sfera persoanelor juridice, iar impunerea unor condiții de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării întreprinzătorilor persoane fizice, titulari ai întreprinderii individuale, nu este de natură a duce la o concluzie contrară.
Deși această hotărâre a fost pronunțată în dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la posibilitatea întreprinderii individuale, persoană juridică fără personalitate juridică, de a fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate, raționamentul dezvoltat este pe deplin aplicabil și persoanei fizice autorizate, regimul juridic al acestei forme de organizare fiind similar regimului juridic al întreprinderii individuale.
De asemenea, raționamentul este pe deplin aplicabil materiei contravenționale, având în vedere jurisprudența CEDO prin care materia contravențională a fost asimilată materiei penale – a se vedea, de exemplu, cauza Anghel c. României, par. 51 și următoarele.
Așadar, procesul-verbal de contravenție încheiat pe numele unei Persoane fizice autorizate (PFA) este întocmit cu încălcarea legii, întrucât PFA nu are personalitate juridică și nu poate răspunde contravențional. Pentru ca procesul-verbal amintit să fie valabil, acesta ar fi trebuit încheiat pe numele persoanei fizice titulare a PFA, singura ce avea personalitate juridică în exemplul de mai sus.
În ceea ce privește sancțiunea de care este afectat procesul-verbal, amintim că, potrivit art. 3 din O.G. nr. 2/2001, subiect activ al contravenției poate fi doar o persoană fizică sau o persoană juridică, iar persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții.
De asemenea, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001: „Lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție încheiat pe numele unei PFA este lovit în toate cazurile de nulitate absolută, întrucât încalcă art. 3 din OG 2/2001, care prevede în mod expres să răspund contravențional doar persoanele fizice și persoanele juridice. Or, atâta timp cât PFA nu se încadrează în niciuna din aceste categorii, ne aflăm în prezența unui caz în care lipsesc datele contravenientului din cuprinsul PV, aspect sancționat cu nulitatea absolută a procesului verbal.
Cu toate acestea, pentru ca procesul-verbal să fie anulat și persoana sancționată să fie exonerată de plata amenzii sau de executarea sancțiunii complementare, este obligatorie formularea în termen a unei plângeri contravenționale împotriva acestuia. În caz contrar, la expirarea termenului prevăzut pentru formularea plângerii, procesul-verbal va rămâne în vigoare astfel cum a fost încheiat, putând fi pus în executare de către autoritatea publică, chiar și împotriva PFA.